Moto

O Școală în care profesorul nu învață și el e o absurditate. Cred ca am găsit un moto pentru Școala mea. E vorba aceasta extraordinară a lui Leon Bloy: NU SE ȘTIE CINE DĂ ȘI CINE PRIMEȘTE!” Gândul Școlii, al celei unde să nu se predea nimic, mă obsedează. Stări de spirit, asta trebuie dat altora; nu conținuturi, nu sfaturi, nu învățături. De aceea nici nu trebuie lecții... Oamenii aceia tineri văd că vrei să încorporezi o idee și încep să încorporeze și ei una. Cred că Școala asta trebuie făcută!

C. Noica

marți, 3 mai 2016

''Suntem fraţi legaţi de o ţintă unică, chiar dacă ne aflăm pe drumuri diferite. Acolo, pe culmi, ne vom întâlni şi îmbrăţişa într-o îmbrăţişare sfântă şi largă, cât spaţiul''.

 Cu căldură în suflet  și cu zâmbetul pe buze, noi tinerii de la Școala Parohială am urcat etuziasmați la biserica noastră dragă, de pe deal, pentru a participa la Sfânta Liturghie,după terminarea acestea am menținut starea de spirit luând   masa de Paști împreună.În inma fiecăruia dintre noi se citea bucuria exprimată prin cuvintele Arhiepiscopului Iustin Chira: "Dumnezeul tău este şi Dumnezeul meu. Ce odihnitor răsună în inimă cuvântul acesta! Ar trebui să-l cunoască orice om dornic de adevăr, de lumină, de bine. Toţi cei însetaţi sincer de adevăr ar trebui să rostească în cor cuvântul acesta. Nu pot fi două culmi, două scopuri ultime, e numai unul şi, indiferent cum îl numim fiecare, cum îl vedem, paşii ni se îndreaptă tot spre el. Avem un singur punct terminus, unde se vor întâlni toţi cei drepţi, adică cei ce cu sinceritate însetează să găsească şi să slujească cauza ultimă, cauza adevărată a existenţei.Orice om ce însetează după adevăr, ce doreşte să slujească adevărul, ce are privirea aţintită spre adevăr, poate rosti semenului, omului ce poartă cu vrednicie numele de om, pentru că suferă din dor după adevăr: Dumnezeul tău este şi Dumnezeul meu''.







sursa